Nr.7
Transkript
Nr.7
kfi Acesta foia ese <J cate 3 cale pe luna [ si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii a s o ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu cu porto i, poştei. tfy /S^V^ Nr. 7. TRANSILVANIA. Fdi'a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur'a poporului romanu. Brasiovu 1. Aprile 1872. *5$5l Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Comi tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii c o lectori. /SS^V^ -W^St Anulu V. S n m a r i u . Căuşele pentru care an revoltatu romanii in an. 1784. — Mitropolitulu Grigorie — Opiniune despre scoYa de agri cultura proiectata pentru districtulu Fagarasiului. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) — Contribuiri la fondulu academiei romane. — Bibliografia. Căuşele pentru care au revoltatu romanii in an. 1784. P e acelea cause le-a enumeraţii' d'in documente autentice insusi corniţele Dominicu Teleki in cartea sa citata de cateva-ori si in acesta fdlia. Noi le vomu reproduce aici in interessulu adeverului istoricu cu / atktu mai virtosu, cu cktu se mai afla dmeni inca si { pkna in dio'a de astadi, carii acea revolutiune p ad| scriu numai caracterului feroce alu romaniloru m u n | teni, candu d'in contra, ea a fostu resultatulu despe! ratiunei ultime, precumu tdte revolutiunile esite d'in ! poporu si essecutate prin elu insusi sunt de regula : effecte ale desperatiunei la care ajunge, unu p o p o r u m a l t r a t a t u , impîlatu si tiranitu in modulu celu mai barbarii, si ajunge pkna atunci, pkna candu mai este in elu potere de vidtia, pkna candu n'au apucatu se dispară d'in elu simtiulu de libertate si nobilele instinctu alu conservarei proprie. V o m u enumera căuşele revolutiunei H o r a i a n e in ordinea in care le-a enumeratu si c. Teleki. Eca-le. Dela poporulu iobagitu (robitu) se storcu si scotu pe sam'a nobilimei si pe a ostasimei totu feliulu de producte si viptualii, galitie (passeri, adecă galine, gknsce, raţie), fkra a se d â dmeniloru quietantia, sdu fkra a li-se computa in contributiune. (Asia d a r a spo liate, inpilare tirandsca). Iobagii de naţionalitate magiara nu pdrta greu tăţile publice iu proportiunea in care sunt nevoiţi a le porta iobagii de naţionalitate romandsca. N u numai domnii (possessorii), ci inca si iobagii de naţionalitate magiara calumniadia, bajocurescu, b a inca si batu pe iobagii de naţionalitate romandsca, ;dra alte-ori ii amarescu pkna la sufletu cu nomen;clature s c k r n a v e , insuflatdrie de urgia si d e m n e de pedepsa aspra.*) D'in aedsta causa romaniloru le este impossibile de a petrece la unu locu cu rnagiarii; de aceea romanii cerura dela imperatulu câ s e i separe de cktra unguri si se le dea loru funcţio nari nemţi, dra servitiulu loru iobagescu se'lu reguledie prin u r b a r i u. Amploiaţii magiari apasă si storcu pe poporulu *) D'in acelea nomenclature bajocurâse câteva se mai audu mea si pâna în dio'a de astadi in gurile magiariloru si ale sasiloru. r o m a n e s c u , pentruck pre langa ce smulgu dela elu totu feliulu de viptualii, apoi ii 'despdlia si de bani. Iobagii sunt inanati la robot'a boierdsea inca si in dile de serbatori. Dupace asia numitele sessiuni se desfăcu (in ur m a r e a inmultirei locuitoriloru) in ckte 8, inca si in ckte 12 parti, boierii (domnii, nobilii, aristocraţii) iau dela f i a c a r e i o b a g i u totu atkta servitiu urbariale, totu atktea dile de robota, de munca, câ si pre candu mosii'a intrdga era numai la m a n ' a unui iobagiu. Asia dara unde mai inainte a fostu de ess. u n u io bagiu cu 2 fetiori pe una sessiune de 4 0 de j u g e r e , si a muncitu ckte 104 dile pe a n u -cu ckte 4 boi, insuranduse fetiorii si impartiendu mosii'a intre sine, au facutu si ei cate 104 de dile, adecă toti trei totu pentru acea mosiia sdu sessiune, 312 dile p e fia-care anu. Si asia mai departe. P r e s t e acea robota in n a t u r a , mai trebuea se dea fia-care iobagiu ckte 2 fiorini 33 cr., ckte 1 stanj i n u de lemne si ckte u n a cana de untu. Mai d e multu se plătiseră de cate una sessiune i n t r e g a lă sata pe manile unui singuru i o b a g i u , n u m a i ckte 5 fr. si 57 cr. si ckte unu porcu de mărime midiulocfâ. I n unele tienuturi iobagii sunt nianati la lucru a n u m e in capu de drna ckte patru s e p t e m a n i , (la t r i e r a t n , la taliatu de lemne in p ă d u r e , in carausfi etc), dra vdr'a ckte duoe si mai multe septemani intensu, fkra câ se si mai pote vedd si de cas'a, famili'a si economi'a sa. I n alte tienuturi drasi unii membrii ai familieloru iobagesci trebuea se stea regulatu preste tdta septeman'a in totu decursulu anului in servitiulu boierescu, sdu cu p a l m ' a , sdu cu carulu, sdu si in ambele m o d u r i ; afara de aceea mai avea se numere fia-care iobagfu de fia-care sessiune ckte 22 de fiorini pe a n u totu la boieriu. Sociile si fiicele iobagiloru sunt obligate a inplinf in curtea boierdsea lucruri femeiesci (melitiatu, peptenatu, hecelatu, periietu la c â n e p a , torsu si tiesutu, cernutu la cerealii etc. e t c ) , fkra câ acea munca se li se compute intru nimicu. Unii iobagi sunt obligaţi a platf la boierdica inca si pentru femeile loru ckte 1 fr., dra pentru rescunip a r a r e a unoru tieseturi ckte 3 0 cr. Iobagii d'in unele dominie sunt necessitati a scdte ckte 7 0 — 8 0 de cara cu boi, spre a transporta buca13 _ 74 — tele domnesc! d'in Transilvani'a la Ungari'a, dra daca in acelea drumuri lungi le peru vitele, nu li se face neci-una desdaunare. Unele comune sunt o b l i g a t e a c u m p ă r a dela boieriulu loru vinu de ckte 25 fr., dra in casu c a n d u vinulu ar fi fdrte reu, in cktu se nu'lu pdta bea, prin u r m a r e neci se'lu ia, atunci comunele totu trebue se platdsca pretiulu ckte 25 fr. Dela tdta cas'a trebue se se dea boieriului u n a ferdela (metreta) de p r u n e , ferdel'a de 60 cupe ckte 60 galete (Cubulus) de ovesu, sdu ckte 9 cr. de fer dela. Iobagitiele trebue se dea trentie (sdramtie, ckrpe, rize, petece) pentru morile de p a p i r u , dra deca n'au trentie, sunt obligate a da pensarla (rufarfa) b u n a d e p o r t a t u. L a dile de nascerea vreunui pruncu de boieriu iobagii trebue se dea ckţe una g a l i n a , dra la Pasci cdste afumate de p o r c u , sdu 17 cr. - Alţii trebue se dea la St. Georgiu ckte unu mielu grasu, dra la Pasci si la Craciunu ckte una galina si diece oua. - Ver'a sunt obligaţi a da ckte 2 pulli, 2 ferdele de ovesu, 200 melci, 1 bucata de resîna. Ori-ce vinu reu au domnii (boierii), sdu arendaşii l o r u , ilu p u n u la ckte unu iobagiu in satu ca se'lu v e n d a , inse fkra a'lu r e m u n e r a macaru cu .3 cr. de vedra, ci d'in contra, ddca vinulu nu se pdte vende, sdu se strica, bieţii iobagi pe carii va fi cadiutu sortea rea câ se'lu v e n d a , trebue se'lu platdsca d'in averea loru. I n comunele mai depărtate de locuinti'a boieriu lui fîa-care iobagiu este obligatu a prepara ckte u n a milie pari de viia si a'i t r a n s p o r t a la loculu unde li se demanda. S u b pretestulu de nimicu, câ iobagii se nu fia obligaţi a plaţi taxele loru intre Craciunu si Pasci, locuitorii sateloru mai apropiate de locuinti'a boieriu lui sunt obligaţi a'si m a n a la Craciunu toti boii loru in curtea boierdsca, d'in care elu isi alege atunci unu bou grasu si la Pasci altulu, pe care'i platesce ce voiesce se defiga. elu insusi. (Adecă curatu asia, pre cumu făcea si turcii pkna in a. 1821). Dela ckte trei iobagi se dk pe fia-care anu ckte unu purcellu in n a t u r a seu in valdre de bani. Mai de multu se luâ d'in 10 porci 1 câ dieciuela, dara in dilele lui Iosifu I I . apucaseră de luâ d'in 5 porci 1, dra ddca porcii era m a c r i i , adecă cumu se dice, numai de sementia, atunci boieriulu luâ de fia-care purcellu ckte 17 cri. Dela ckte 10 oi iobagesci boieriulu luâ ckte. 1 cu mielu. — L a g r a p a t u de semenaturi injugâ si pe dmeni, câ si pe vite. P e n t r u g h i n d a si giru se plătea mai inainte 3 cr., in dilele lui H o r i a 6 cr. Aristocraţii supunu si subjuga si pe dmenii liberi la iobăgia. Dupace mdre iobagiulu, tdta averea lui cade in manile boieriului, dra pe fetiorii iobagiului ii dk la dste, sdu ii face sierbi in curtea sa. Pescuitulu este tpleratu numai ici colea, dra ddca iobagiulu prende diioi pesci, unulu este alu boieriu lui. Boierii rapescu agrii de aratu, livedile si pădu rile d u p a placulu loru dela iobagi, dra d u p a aceea iobagii spoliaţi de păduri sunt necessitati a c u m p ă r a lemne cu bani scumpi, dela boieri, dra uneori trebue se le lucre ckte ţreidieci (30) de dile pentru ckte unu stanjinu de l e m n e , dra ddca vitele iobagiloru scapă in pădurea ce fusese mai inainte a loru, sunt supuşi la pedepse grele. Transportatorii de sare si alti dîleri, de si n'au locuri de cultivatu, totuşi gemu sub imposite mari si taxe grele, dra cei carii nu platescu t a x e , muncescu la boieriu ckte p a t r u , sdu si mai multe dile pe se^ ptemana. S u n t si dîleri de acei lipsiţi de locuri la campu, carii adecă au numai cascior'a si gradinior'a. Aceştia plătea mai inainte ckte 5 1 cruceri cu titlu de taxa,, dara in dilele imperatului Iosifu I I . ]boierii (nemeşii) storcea dela ei ckte 4 fr. 30 cr., pe langa aceea făcea si dîlele de robota. Arendatorii impila preste rnesura pe iobagi. Mulţi iobagi s'au ţflansu si au supplicatu in. contra loru pkna la imperatulu; inse nu numai ck nu le venea neci-unu feliu de resolutiune, d a r a inca de atunci erâ tractaţi s i mai tirauesce. Ce e dreptu, dela gubernulu tierei si dela respectivele administratiuni d e comitate (Folytonos tabla) le-au fostu venitu dresicare dispositiuni favorabili, pe acelea inse nu le re specta nimeni, si asia ele remanea fkra neci-unu r e sultatu. A s u p r a functionariloru de prin comitate se mai ridicară si alte acusatiuni, de ess. ck aceia pkna si pe ostaşii invalidi, lipsiţi de orice locuri de cultivatu, ii torturedia incarcandu-le sarciue publice si contributiuni.*) Insusi c. Dom. Teleki r e c u n d s c e , ck d'in susu enumeratele a b u s u r i , escesse, spoliatiuni, crudelitati u n a parte inca ar fi fostu de a j u n s u , pentru câ se apese infricosiatu asupra poporului. Cu atkta inse neci-decumu nu este restabilitu intregu adeverulu isto ricu, spre a cunosce starea cea desperata, la care ajunsese tidr'a si poporulu romanescu pkna in dilele imperatului Iosifu II. Mai era inca si alte cause de cea mai m a r e i m p o r t a n t i a , pentru care poporulu. ne mai potendu suferi acea tirania selbateca si neruşi nata, redusu la ultim'a desperatiune, a trebuitu se faca V a - b a n q u e cu vidti'a, cu averea, cu famili'a si cu totu venitoriulu. Dlui Teleki inse 'i mai plaGe se, arunce mdrtea in tiegani, cumu se dice pe l a noi,, adecă se inventedie fabul'a ridicula, ck revolutiunea lui H o r i a s'ar fi preparatu prin iconarii rusi (mai bene r u t e n i ) , carii amblâ cu icdne baserisesci d'in satu in satu, si d'intre carii unii au si fostu arestaţi in acelea tempuri si chiaru t o r t u r a ţ i , pentru câ se spună cine ia tramisu in tiera. P e n t r u ce nu potea *) Vedi Teleki: A Hora tamadas tortânete pag. 65—67. fi nobilele comite celu pucinn asia de sinceru si g e n e r o s u , precumu fu dn. Franciscu Szilâgyi, carele descriendu starea vechia si mai n o u a a poporului tieranu in Ungari'a si in Transilvani'a preste totu, recundsce si marturisce, ca aristocrati'a si legislatiunea ei fu preste mesura b a r b a r a si crudele cktra maioritatea locuitoriloru tierei, cumu si ck a n u m e asupra poporului romanescu mai adaose la tirania inca si sarcasmulu, infami'a. Aici este loculu câ se aducemu ameute comitelui Dominicu Teleki si la intreg'a „ n a ţiune de aristocraţi" inca si trist'a insurrectiune d'in Ungari'a dela 1 7 3 5 , cunoscuta sub numire de rebelliunea lui P e r o. RecomandamU comitelui D. Teleki, câ in casu candu ar mai scdte una editiune noua d'in istori'a revolutiunei H o r a i a n e , se se arate mai iubitoriu de adeveru si a n u m e se intretiesse in cartea 6a totu ce se vede scrisu in cartea dlui Szilâgyi dela pag. 9 p a n a la 22*). Atunci si abia atunci se voru cundsce tdte. sdu incai cele mai multe cause, p e n t r u care romanii in a. 1784. nu mai avea i n c k t r a u , tre buea se apuce a r m e l e , tocma si neindemnati de ni meni, si tocma de nu se va adeveri in vecii veciioru, ck in audienti'a privata ce a datu imperatulu Iosiiu cu unu anu mai inainte (1783) lui H o r i a in Vien'a, 'iar fi disu acestuia: „ T h u t ihr d a s , " a d e c ă : „apu caţi armele in contra domniei u n g u r e s c i , " precumu voliesce a sci c. Teleki, luanduse numai d u p a u n a cartiulla de nimicit, mangita de unulu Ribiczei tocma pe la a. 1 8 3 0 , adecă aprdpe d u p a 46 de ani dela revolutiunea romandsca. Ceea ce avuse a dice imjperatulu Iosifu I I . despre selbatecele fapte si portari fale aristocraţiei transilvane si ale functionariloru d'in comitate, se pdte cundsce pe largn d'in acte officiali, d'in autografe si rescripte imperatesci. Asia intre altele, insusi imperatulu r e c u n o s c u s e , ck romanii alergasera cu plansorile loru in cursu mai bene d e diece ani fkra neci unu resultatu. P e n t r u starea de sperata a poporului romanescu nu pdte fi neci u n u criteriu mai siguru decktu acea fapta istorica adeve rită cu una summa de documente, ck tenerii si baribatii romani alerga cu sutele si cu miile pe la coImandele ostasimei imperatesci, pentru câ se'i inroledie in regimente, se le dea a r m e si officiari. Ori cine cundsce aedsta i m p r e g i u r a r e , dra de alta parte scie ce semnifica a se supune si a sta u n u poporu intregu sub disciplina ostdsidsca, si inca disciplina străina, nemtidsea, fdrte- s e v e r a , precumu era inainte cu 8 0 — 9 0 de a n i , va potea judeca usioru mărimea tiraniei aristocratice sub care gemea poporulu. „De cktu iobagiu u n g u r e s c u , de miie de ori mai bene ostasiu i m p e r a t e s c u , e u , fetiorii si nepoţi de stră nepoţii mei." Mai aratati'mi in istori'a popdraloru europene inca unu asemenea g r a d u alu inversiunarei si alu desperatiunei. E r â ce e d r e p t u , si aristocraţi h u m a n i ; dara insusi dn. Szilâgyi constata la pag. 14, ck aceia cădea in esceptiune, si ck regul'a ejra: tirani'a. *) Hora-Vilâg Erdelyben. Irta Szilâgyi Ferencz. Pest 1871. D e altu-mentrea acela care voliesce se cundsca tocma tdte căuşele revolutiunei r o m a n e s c i , se nu'si pregete a frundiarf prin Verb6"czi, prin A p p r o b a t e si Compilate, prin istori'a tierei, prin acelea siepte collectiuni de documente, la c a i e se provoca c. Teleki, cumu si la tdte ckte le a luatu prin m a n a F . Szilâgyi si ckte mai stau necercetate in archivulu de stătu dela Vien'a. Studiendu bene tdte faptele istorice, le gile respective si caracterulu fiacarei classe de dmeni d'in tidr'a n d s t r a , va trebui se se convingă ori-cine usioru, ck fkra revolutiunea cea de altu-mentrea fdrte trista d'in 1784, si fkra mesurele absolutistice ale im peratului Iosifu II., tirani'a vechia era se se continue pkna la 1848 totu cu intensitatea si selbatacf'a ce se vede caracterisata in atktea acte publice c u atkta adeveritiune. G. B. Mitropolitul". Grigorie.*) E s t e de m a r e interesu a chiama in aducerea aminte a cetitoriloru, faptele unoru asemenea pastori, cari intr'o scurta păstoria au facutu fapte pe care nimeni nu le-a facutu in diecimi de a n i ! Si amu fi prea i n g r a ţ i , atunci candu a m u lasa uitarei asemenea mari pastori, candu inca mai traiescu d'intre contimporanii loru, cari adi cu capetele albite, aducendu-si a m i n t e , negresitu voru lasa se le pice lacrime d'in ochi, si se confirme disele, ndstre. O durere n e t o r m e n t a ! o lacrima ne curge sin g u r a ! o umilintia ne impovara g r u m a d i i , si o greu tate ne turtesce p i e p t u l u , candu vedemu ck Chrisostomii, Grigorii si Vasilii,. nu mai sunt pe a m v d n e ! C a n d u modesti'a pastorala, -essemplulu societăţii ne stropesce cu noroiulu aruncatu d'in copitele armasariloru, si livrdo'a de pe capr'a potentatiloru, atrage privirea p e capr'a t r a s u r e i , decktu asupra celui d'in trăsura, pentru ca modesti'a lipsesce. Si lucrulu mai straniu este, ck in tempii regre tabili, d'in curţile mitropolieloru si ale episcopieloru, curgea nisce isvdre de cârti bisericesci si religidsescientifice. V a i ! adi, vedemu acele cârti retipărite de civili speculanţi, ck-ci perdu tempulu in griji lumesci, contra canonului sidse, ăn politica, câ membri de dreptu la senatu. Si c a n d u unu elerieu d'in cei mici, adecă vreunu preotu seu d i a c o n u , ar vrea se intreprinda aceste afaceri, nu numai ca ceru a fi censurate acele cârti ce ar vrea se tipardsea, dar pe data se vedu traşi si osândiţi câ călcători canonului siesd, ck au luatu asupra-si „griji lumesci." D a r se lasamu aceste considerante nefaste, dar esersate cu tdta bun'a-vointia, se revenimu la cestiunea ce n e - a m u propusu a descrie, adecă virtuţile si sacrificiele bunului mitropolitulu Grigoriu. *) Deca amu repiodusu vieti'a, de si scrisa fdrte pe scnrtu, a mitropolitului Lupulu, se cuvene se damu locu si acestei schitie biografice. Red. Tr. 13* — 76 — Acestu memorabilii romanu s'a nascutu in Bu duvu, pentru-ca mitropolitulu Dionisie L u p u l u a m a n â curesci pe la an. 1765. E l u a esitu d'in bai'a bote intdrcerea in scaunu.*) Tidr'a inse in tempu de re zului cu numele Georgie. T r e c e u d u anii copilăriei generare , nu potd se mai aştepte; ea se pronuncik, si-au seversitu studiele in scol'a dela santulu Sav'a; si monachulu Grigorie care era abia d i a c o n u , fu as'a perfectionatu atatu in limb'a elena, cktu si in cea clamatu de mitropolitu alu tierei. O deputatiune ilu l a t i n a ; in acestu tempu a seversitu si cursulu de aduse dela Caldurusiani, se hirotoni preotu si archieteologia. T e r m i n a n d u aceste scientie, si-au adusu a- reu, si se sui pe tronulu pastoralu la 1(X Ian. 1823, minte de cele dise de apostolulu P a u l u : „Bine e a si astufeliu pastori turm'a lui Christosu care alergă se insura, bine e a nu se i n s u r a la glasulu lui. L u a n d u in desbatere cuventele apostolului, a L a anulu 1829, pe candu tidr'a era inundata de conchisu ca a se insura este bine pentru scopulu de armele rusesci, podvedile, beilicurile si alte angarale, inmultirea n e a m u l u i , a nu se insura este bine de a ingenuchiasera tidr'a, preoţii erau traşi dela biserica, propaga. Cu familia este anevoia de propagaţii cu si dusi cu sil'a dupa armatele cu provisiuni. ventulu domnului, pentru ca l e g ă t u r a de familia imAcestu pastoriu bunu, precumu dice evangeli'a, pedeca d e l a acesta sacra missiune, neputendu a'si a- sufletulu 'si punea pentru oi. Se opuse armeloru ab a n d o n a famili'a. pasatdrie si ruinatdrie tierei, elu protestk cu tăria con Alese dar vieti'a singuratica, si se duse la mp- tra infiniteloru dari si potvedi. Si acdsta civica oponastirea neamtiului de peste Milcovu, unde primi sar- sitiune o plaţi cu esilulu.**) P e candu mitropolitulu cin'a cea usiora, căruia i se dete numele de Grigorie Grigorie luptă in Romani'a, respectabilulu si virtosulu Monachulu. Primindu acdsta vidtia, se atasik pe l a n g a mitropplitu B e n i a m i n u , lucra asemenea in Iasi. Si astufelu amendoi prelaţii patrioţi se intalnira in essivenerabilulu staritiu Gerontie. Rîvn'a si devotamentulu seu catra patria, deveni liulu semnatu de rusi in B a s a r a b i a . pentru densulu a dou'a religiune, acesta îlu sili ck T r o n u l u hierarchicu alu R o m â n i e i , se gerk de se abandone metaui'a s a ; se intdrse in Bucuresci, Neofitu episcopulu R î m n i c u l u i , care aderk la voinunde i se puse însărcinarea de cktra mitropolitulu tiele muscalesci. . Dositeiu, câ împreuna cu staritiulu Gerontie pe care L a 22. Augustu 1832 b n n u l u pastoriu se intdrse 'Iu atrăsese cu densulu,*) si împreuna pasira la tra .d'in essiliu, se sui pe tronulu s e u , unde pastoriudu ducerea cartiloru „Chiri'a C o d r o m i o n u , " pe care l'a cu blandetie, modestia si iubire de săraci pkna la si tiparitu in tipografi'a mitropoliei d'in Bucuresci. 22. Iuniu 1834, a d o r m i gloriosu. Tidr'a intrdga planşe D e aci pleck insocitu de staritiulu seu la Iasi, pe acestu b u n u pastoriu, si clerulu care nu vedea in unde asiediendu-se in curtea mitropoliei, traduseră acestu prelatu decktu unu părinte adeveratu; regreta esplicatiunea sântei evangelii dupa Teofilactu. D e si adi, mai cu sdma aceia care 'lu cunoscuseră. aci se reintdrse in Bucuresci, de unde plecară la Caracterulu acestui bunu pastoriu, era ocupatiuni muntele Athonului insocitu de betranulu staritiu, u n d e politice, (asia dice la pag. 4 1 4 a istoriei biser.), cul visitandu tdte monastiriele de acolo si altele d'in mai t u r a clerului, sustienerea religiunei si conservarea multe locuri d'in Turci'a, cu scopulu de a gasi cârti, bisericelorn. manuscripte si altele, d'in care se culdga totu ce va Luxulu, mâncările, era c o n d a m n a t e ; elu traiâ in potd gasi p e n t r u folosulu sufletescii, terminandu sco cea mai mare simplitate. Aurulu pentru densulu era pulu pentru care plecase, câ doui apostoli simpli si unu ce satanicii, nu v r e a , n e c i se se uite la elu. Inrăbdători, ale caroru traiste ce p u r t a u pe spate, tie- frenarea, milosteni'a si ajutoriulu celoru ce aveau ne neau comorile cele mai nepretiuite, porniră spre m a m ' a voi si iubire cktra t u r m a si patria era zeulu lui. L a loru p a t r i a ! espirare, nu s'au gasitu comori, fiendu-ck le strămu Nenorocirea inse care ilisotiesce pe ori-care in- tase in ceriu, „unde neci moli'a neci r u g i n a nu le dividu, lask singuru pe virtosulu monachu Grigorie, strica, si furii nu le sapa neci le fura." pentru ca staritiulu seu m u r i pe cale. Plinii de în C â se descriemu virtuţile ckte u n ' a , u n ' a , ar tristare m o r a l a , veni in Bucuresci cu o mulţime de trebui uuu m a r e spaţiu, ne marginimu numai a inm a n u s c r i p t e , traductiuni si compuneri lucrate in că lătoria de ambii părinţi. *) Acestu mitropolitu petrecea pe atunci la Brasiovu, unde P e candu sosi in tidra, bucuri'a 'i coprinse su- se afla refugiaţi boieri, negutiatori, călugări in mare mulţime, in fletulu, pentru ca sdrele României resarise, domni'a câtu nu numai cetatea, ci si satele vecine era pline de familiile Eed. Tr. fanariota perise, si domni'a naţionala se ridicase pe loru. **) Multu mai mari au fostu căuşele pentru care fu essitronu. Celebrulu monachulu Grigorie se restabili in latu mitropolitulu Grigorie prin gubernatorii provisorii muscalesci. monastirea Caldurusianii d'in Ufovu; u n d e lucrk in Acelea cause se reducu la originea si redactiunea Begulamentului organicii alu tierei. Dara mitropolitulu Grigorie avuse multu linisce la operile sale. T r o n u l u mitropoliei d'in Bucuresci era inca ve- curagiu in peptulu seu, câ-ci precumu elu făcea frontu lui Gri u *) Se se apuce de traduceri. Pare câ a remasu prin erdre de pena s6u de tipografia. Eed. Tr. gorie Ghica voda si la toti boierii, intocma asia vorbea si cu generării muscalesci, principe Wittgenstein, comiţii Pahlen, Gealtukin tirauulu, Kisseleff si alţii, aparandu drepturile tierei pe vidtia pe morte. Red. Trans. registra cărţile, cu care a dotatu Roinani'a. E l e suntu pusu la onor. inspectoratu scolasticu districtuale sub urmatdriele: Nr. seu 1 1 6 6 — 1 8 7 1 , dra mie sub dat'a d'in 7. D e c , 1. Chiri'a Codromionu. pre candu d'in intemplare absentam afara de patri'a 2. Teofilactu. ndstra. 3. Teologi'a lui I o a n u Damaschinu.. U n u altu proiectu ţrlu aceluiaşi dn. comraembi'u 4. Telculu antifoneloru. C. Pânczdl, cu dat'a 28. Novembre 1871 i n s o c i t u . d e 5. Dumnediescile dogme. comitiv'a aceluiaşi d'in 11. Ian. si transpusu mie pe 6. Antiritis, pentru fetiorie. langa indorsatu d'in 17. Ian. a. c. 7. Santulu Grigorie Nazianzdnulu. Ambele acestea proiecte se ocupa cu infientiarea 8. Eresele armeniloru. unei scdle agronomice pentru districtulu Fagarasiului, 9. Cassianu Romanulu. inse combinata cu una scdla primăria. 10. Exaimeronu. I n primulu seu proiectu dn. Pânczdl are in ve 11. Predicele sântului Cbrisostomu. dere numai partea materiale a scdlei combinate, de spre care ne este vorb'a. 12. Pravoslavnic'a mărturisire. 13. Spicele de rudenie. In alu duoilea operatu alu seu dn. collegu ne 14. Sfatuire la duchovnici. presenta unu planu mai precisu si mai intensu, d u p a 15. Cuventulu lui G e n a d i e , patriarchulu Con- care ar fi a se infîentia acea scdla romandsea pentru stantinopolei. locuitorii romani ai districtului. 16. Patericulu. Onor. presidiu alu commissiunei scolastice d'in 17. Cuventele lui Fotiu, patriarchulu Constanti- care avusem ondre a face si eu parte pkna in De nopolei. cembre an. t r . , benevoi a me provoca prin ambele sale indorsate, câ se referu asupra aceloru duoe p r o 18. Cuventele lui Vreniu. iecte, pentrucâ d u p a aceea se pdta conchiama com19. Putiulu lui Chrisostomu. missiunea. 20. î m p ă r ţ i r e a de grku. 21. Vieţile santiloru pe 12 luni, si altele. D e si eu ne mai fiendu membru alu consiliului E t a pastoriu, dta părinte adeveratu! P e tempulu (representantiei, comitetului) municipale d'in districtulu acestuia nu se aplică canonulu 6 pentru „griji lu- F a g a r a s i u l u i , am incetatu prin acdsta de a fi mem mesci." E l u insusi p u r t ă in spinare griji lumesci, bru alu consiliului scolasticii, prin u r m a r e si alu compentru care a preferitu a merge in essilu pentru .missiunei sale respective, prin u r m a r e nu asiu mai avea cuventu neci la cestiunea de facia: totuşi, fienduturm'a sa, câ se o scape de lupii ce o sfîsiiâ. Candu ne aducemu arnente de asemenea pastori, ck esirea mea d'in consiliulu municipale s'a intemlacrimele trebue se ne curgă sîrdie, candu vedemu platu cumu amu dice, in una epoca de transitiune, si pentru câ se nu appara, câ si cumu eu prin sim cele ce se petrecu in dîlele n d s t r e ! Ce facu pastorii de a d i ? Se inchina puternici- p l a remittere a susu citateloru acte asiu voi a causa loru dîlei, carii sdrobescu totu ce le ese inainte, cari cea mai pucina a m â n a r e a realisarei acelora proiecte starama bisericele, batjocorescu religiunea, maltratddia si respective planu, imi iau voia a'mi desfasiura mo clerulu; si in locu se ridice vocea, se sfărâme carj'a destele mele opiniuni in respectulu acelora precumu in fati'a usurpatoriloru, in locu se-i alunge d'in pas- urmedia. surile semetie ce facu spre altariu, d'in c o n t r a , se Conceptiunea proiectului si a planului elaborata prosternu inainte-le, adera la infamele loru plăceri, de dn. Pânczdl este in adeveru emanata d'in convi si se facu undita nesatiului loru, in cktu calea in pi- cţiunea, ck poporulu romanescu are necessitate im tidre legea bisericei, pe care au j u r a t u a o pazf pen perativa de una scdla a g r o n o m i c a , si inca pre cktu tru elu si pentru turm'a incredintiata păstoriei. se pdte mai bine o r g a n i s a t a , sustienuta si admini strata. De aici provene a p o i , ck dsa condusu de B. rom. Nr. 3. i d e a necessitatei, isi formulk postulatele sale pentru Opininne despre scol'a de agricultura proiectata pentru una scdla agronomica combinata cu alt'a primăria, tienendu in vedere numai acea i d e a , dra midiuldcele districtulu Fagarasiului,*) prin care s'ar potea aceeaşi realisa, lasandule cu t o Onorabila Commissiune scolastica! tulu in g r i j a a l t o r a , adecă cumu ar face ori-ce arAm primitu dela on. presidiu alu acestei com- chitectu, care ti-ar presenta unu prea bunu, corespundietoriu si frumoşii planu, inse fkra a te intreba, ddca missiuni scolastice urmatdriele a c t e : Unu proiectil alu dlui Carolu P â n c z d l , parochu ai si midiuldce cu care se fii in stare de a'lu si esreformatu in F a g a r a s i u si commembru alu commis- secuta. I n fine inse trebue se recundseemu, ck acdsta siunei ndstre, cu dat'a d'in 29. N o v e m b r e 1 8 7 1 , trans- neci nu era problem'a pe care avea se o deslege* dn. Pânczdl. Mai incolo, eu sunt de opiniune ck pro iectele dsale sunt de n a t u r a , câ se pdta fi luate de *) Vecii cele publicate totu in acesta cestiune in Nr. 4 base la u n a discussiune ulteriore a cestiunei de care alu acestei folie d'in a. c. De altu-mentrea aceeaşi se pertractâ si in siedinti'a senatului scolasticu districtuale d'in 19. Martiu a. c. ne ocupa mu. — 78 — Planulu de organisatiune alu dlui Pânczdl sta d'in doue_ parţi^jona pe care o amu potea numi spi rituale, si alt'a cea materiale. Cu partea administra tiva a lucrului dsa nu se ocupa mai neci-decumu. E u la partea administrativa nu me simtiu com petente a'mi da neci-unu feliu de opiniune, pentruck n u sunt agronomii de professiune, adecă in acdsta materia nu sunt omu de specialitate. Cu tdte acestea, fiendu-ck atkta sciu si eu, ck in acdsta r a m u r a a vietiei ndstre naţionale avemu fdrte pucini bărbaţi de specialitate, adecă de aceia carii se pricepa a con duce a'gricultur'a conformu reguleloru stabilite, de scientia, imi voiu permitte a formula cktra finea deductiuniloru mele una propunere inca si in acdsta direcţiune. I n partea materiale a planului seu dn. Pânczdl dela § . 1 2 inainte prevede localuri si in §. 13 salarie, simbrii, taxe de locuintie e t c , in suma totale de v. a. fr. 5130. XJnîT defectu essentiale in acdsta parte a planu lui aflu eu trecerea cu totulu d'in vedere a fondului de lucrare (fundus instructus). Cundscerea celu pu cinu in cifra approximativa a acestui fondu este d u p a mine absolutu necessaria, pentrucâ atktu on. con siliu scolasticu, cktu si onor. consiliu representativu municipale se fia in stare de a se orienta in casu candu s'ar decide in modu definitivii a infientia desu numit'a scdla combinata, si spre acestu scopu a'i des chide scaturigini de venituri pe una sdu alta cale. D n . Pânczdl prevede in unu altu §. necessitatea unui micu territoriu numai de 20 de jugere, pe care ar fi a se asiediâ scdl'a a g r o n o m i c a ; dsa prevede, si superedificatele unui agricultoriu tieranu, care s'ar afla in conditiuni mai bune. L a s ' inse ck eu me indoiescu fdrte, ddca atkta bucatîca de locu ar fi de ajunsu, pentrucâ u n a scdla provediuta cu atkta persoiialu cktu p r o p u n e dsa, se 'si pdta face tdte esperimentele sale agronomice, de ckte are trebuintia chiaru si populatiunea r u r a l e , dar apoi de unde se se cumpere vitele de j u g u si hamu, vitele de prasila, sementiele, pomari'a si unu apparatu intregu de instrumente agronomice, incependu dela cara pkna la cea d'in u r m a sapa si lopata. Scdl'a cea noua agronomica d'in districtulu Braiovului nu este combinata cu v r e u n a alta scdla, si totuşi fundus instructus s'a preliminatu indata la inceputu cu una suma de v. a. fr. 10,000 (diece mii) a p r d p e ; dta inse ck n u trecu anulu, candu si resultk necessitatea de a mai adaoge la acelu fondu inca trei mii fr. v. a. A r u n c a n d u cineva ochii preste sistem'a de agricultura introdusa in acea scdla districtuale dela B r a s i o v u , cumu si preste preliminariulu stabilitu in regulamentulu aceleia, se va convinge usioru, ck fun dus instructus corespunde sistemei introduse. E s t e apoi cu totulu alta î n t r e b a r e , ddca sistem'a cea ado ptata de municipiulu Brasiovului si de alte 13 co m u n e , este cea mai buna, sdu ck se pdte afla si alt'a mai buna. Ceea ce credu eu ck am se maî reflectediu l a acestu locu este, ck cu ajutoriulu fondului de 10 pkna in 13 mii si alu unui venitu anuale regulaţii de ckte4 0 0 0 fr. v. a., scdl'a agronomica dela Brasiovu nu pdte tiend — celu pucinu deuna-camu-data — mai mulţi câ 12 elevi. De alta parte acestu numeru de 12 consideratu d'in punctulu de vedere alu scopului pentru care se fundedia si sustiene una scdla agro nomica, mi se pare atktu de micu, în cktu nu pociu pricepe candu au se p e t r u n d a vreodată reformele agro nomice in massele p o p o r u l u i , ddca la fia-care 2 sdu 3 ani aru esi totu numai ckte 12 elevi preparaţi prin teoria si practica pentru portarea raţionată de agri cultura. Germanii au unu vechiu proverbu luatu d'in esperientia, d u p a carele tieranii (die Bauern) au tre buintia de ckte patrudieci de a n i , pkna a se îndu pleca se addpte vreuna reforma sanetdsa in agricul tura. Voindu inse cineva câ se intretiena mai mulţi elevi, de ess. 24., atunci vene intrebarea, ck unde se poti ocupa preste totu anulu atktea bratia pe una mosiidra sdu sessiune tierandsca de 20, fia si de 6 0 de j u g e r e ; pentruck luandu anulu agricolu numai cu 200 de dîle, si sciendu restulu de 165 in drna grea si in dumineci, 24 parechi de bratia barbatesci sanetdse si venjdse înmulţite cu 2 0 0 , dau numerulu dileloru de lucru la campu, la g r a d i n a , in pomaria, stuparia, rotaria e t c , de 4 8 0 0 de dîle pe, anu. Se intrebamu pe celi mai buni agricultori, câ ce estensiune ar trebui se aiba acea mosiia, a cărei cultivare ar cere 4 8 0 0 dile de lucru pe anu. E r a voindu a lua pentru scopurile scdlei agronomice locuri mai in t e n s e , atunci urmedia câ fundus i n s t r u c t u s se cdra una suma si mai considerabile. , Si apoi nu ar fi se perdemu d'in v e d e r e , ck in districtulu Brasiovului mosiidr'a destinata pentru scdla agronomica nu este c u m p ă r a t a , cumu se dice peritdria, ci e luata una villa patriciana (asia numita stupina) pe 10 a n i , m i mai, cu arenda de ckte 700 fr. v. a. pe anu. U n a villa provediuta cu locuintie bune si frumdse, cu mai tdte superedificatele necessarie la portarea economiei mai raţionate, cumu si cu 34 jugere de arătura, 23 de fenatiu si 3 de p a s c u a t i u n e , care aduce venitu curatu de 700 fr. pe anu, abia se pdte c u m p ă r a mai diosu de 12,000 fr. A m citatn aici acestea cifre pe care le a v e a m u mai de indemana si la a caroru discussiune si ficsare partecipasem si eu in unele adu nări municipali, pentrucâ se se pdta collima camu d i n capulu locului la sum'a ce s'ar c e r e , c a n d u ar fi se se realisedie planulu domnului Pânczdl. D e altu-mentrea d'in planulu dsale mai lipsesce inca si partea administrativa, pentru averea si pentru tdte veniturile si errogatiunile scdlei agronomice, ck-ci acea parte numai cktu este atinsa pe scurtu in § 1 1 ; apoi pare-mi-se ck administratiunea si comptabilitatea preste totu inca ar cere dresicare spese neprevediute de dn. P â n c z d l , de unde drasi u r m e d i a , ck spesele ar fi mai mari decktu cele preliminate de dsa. Nu sunt de opiniune ck cifrele specificate de — 79 — dn. Pânczdl in § 13 se pdta fi scadiute d'in cumu sunt acelea preliminate; ba me indoiescu, ca in tempurile ndstre pe langa aedsta valuta tare devalvata se va potea afla, de ess. unu directoru la scdl'a agro nomica inpreunata cu alt'a p r i m ă r i a , numai cu rnodestulu a p u n t a m e n t u de 800 fr. pe a n u ; si drasi nu sciu cumu aru fi in stare a se sustiend trei professori pentru partea teoretica numai cu ckte 600 fr. E u adecă nu pociu se presupunu acilea, ck pentru una scdla combinata dupa desu citatulu planu aru face vreo trdba nisce docenţi esiti de prin scdlele pedagogice transilvane, ci eu credu ck aceia ar trebui se fia individi esiti d'in scdlele reali superiori, carii d u p a aceea voru fi absolvitu si cursulu la vreuna scdla superidre de a g r o n o m i a , sdu asia numita aca demia de agricultura, de care se afla mai multe, nu numai in Franci'a, Elveti'a, Britani'a, Grermani'a, ci unele si in Austri'a; dra alu patrulea professoriu ar trebui se'si fia facutu si dresicare practica la u n a asia numita ferma de modellu. Asia si d'in celelalte positiuni nn asiu cutedia se taliu neci m a c a r a unu fiorinu. D'in c o n t r a , eu me temu ck positiunile dlui Pânczdl adunate in sum'a totale de v. a. fr. 5 1 3 0 s'ar urca indata in anii de antai pkna la fr. 5 5 0 0 , si eu asiu felicita pe populatiunea districtuale, candu asiu fi siguru ck cu bugetu anuale de ckte 5 5 0 0 fr. ar fi in stare a'si sustiend una scdla agronomica m o desta, inse totuşi scopului corespundietdria, pe unu restempu de 10 pkna in 15 ani. Ar fi cu totulu altu-ceva, candu mosii'a culti vata câ scdla practica agronomica fiendu intensa circa pe 100 de j ugere si corespundiendu asia la a p p a r a tulu teoreticu propusu de dn. Pânczel, a r potea arunca venituri mai considerabili, in cktu personalulu scdlei ee fia platitu si cu producte naturali. Convinsu si eu, câ si ori-care altu compatriotu benesimtitoriu despre marea necessitate de a se funda celu mai pucinu una scdla agronomica romandsca in marele principatu alu Transilvaniei; de alta parte inse luandu in de aprdpe consideratiune mărimea re lativa a planului ce ne stk d'inainte si difficultatile cu care este impreunata realisarea lui in modulu cu care s'a propusu de cktra dn. P â n c z d l , adecă com binata cu una scdla teoretica primăria, sunt de mo d e s t a p ă r e r e , ck voindu in adeverii se avemu cktu mai curendn una scdla agronomica in districtulu F a garasiului, dupa-ce avemu unu feliu de proiecta câ substratu alu discussiunei si dupa-ce ne sunt indigitate in modu approximativu si spesele necessarie la realisarea ei, de acumu incolo cei interessati pentru acestu scopu se'si ia de problema totu-deodata : 1. Căutarea de midiuldce pecuniarie atkta pentru unu fondu de l u c r a r e , cktu si pentru altulu stabile, d'in care se se pdta coperf spesele anuali cerute la intretienerea scdlei. F k r a acestea planurile cele mai geniali remanu litera mdrta. 2. I n proportiunea in care s'aru câştiga fonduri, ar urma câ se fia tractata si proiectulu dlui Pânczdl. Aflanduse adecă fonduri de ajunsu, ar u r m a câ se se adopte planulu combinata, scdla de agricultura cu scdla primăria. I n casu contrariu, acea combinatiune ar cădea, remanendu câ se se infieutiedie numai scdl'a de agricultura. I n acelu districtu se afla pre cktu sciu e u , 12 scdle romanesci primărie confessionali, d'in care scdl'a noua agronomica si-ar potea t r a g e neîncetata suceursu de teneretu in n u m e r u de 1 5 — 2 5 insi pe fia-care anu. Iritr'aceea 3. P l a n u l u elaboraţii de dn. C. Pânczdl cu dat'a d'in 28. Nov. 1871 se se traducă in romanesce cktu se pdte mai la intielesu, pentrucâ tradusu se se pdta comunica nu numai consiliului scolasticu, ci si con siliului municipale, apoi la tempulu seu se se si dea in tipariu inpreuna cu recensiunile ce i se voru face de cktra respectivele corporatiuni susu atense, sdu de commissiunile l o r u , pentrucâ asia impartienduse pe la toti bărbaţii cunoscători de carte in districtu, se se dea populatiunei ocasiune de a se familiarisa cu ide'a si a petrunde marele scopu alu infientiarei de una scdla agronomica. • 4. Consiliulu (comitetulu) municipale alu distri ctului, si presidiulu aceluia se fia r.ogate de cktra senatulu scolasticu. câ la cea mai de a p r d p e adunare trimestrale se alega una comissiune ad h o c , compusa d'in siepte membrii aleşi a s i a , in cktu aceia se fia locuitori parte in locu in F a g a r a s i u , parte in comu nele cele mai învecinate, si amestecaţi asia, in cktu se se afle intre densii atktu dmeni de scientia, cktu si agricultori practici. Nu e de lipsa câ membrii acelei comissiuni se fia totu-una-data membrii ai co mitetului municipale, sdu ai senatului scolasticu, se cere inse cu atktu mai multu, câ cei aleşi se aiba si tempu, si vointia determinata de a lucra pentru rea lisarea scopului. 5. Comissiunea compusa estu-modu ar a v e a : a) se'si câştige indata spre mai buna orientare a sa, atktu statutele si regulamentele d u p a care s'a fundata si organisatu scdl'a superiore de agricultura dela Clu siu, cktu si statutele agronomice ale universitatei sasesci d'in 12. Dec. 1 8 6 8 , statutele si instrucţiunile scdlei de agricultura dela Brasiovu, inca si altele d'in alte parti; b) se esmitta d'in sinulu seu unulu sdu duoi membrii pe la scdlele de agricultura care s'au si infientiatu in T r a n s i l v a n i ' a , pentrucâ se. vedia si se studiede la faci'a locului atktu organismulu acelora in tdte ameruntele lui, cktu si resultatele loru, multe pucine, ckte se voru fi aratandu pkna a c u m a ; c) dupa câştigarea dateloru necessarie prin studiu si esperientia, se'si dea opiniunea meritoria si cktu se pdte mai decidetdria asupra proiectului ce ne sta de facia, sdu se elaboredie altulu, mai corespundietoriu, spre alu supune la discussiune si aprobare definitiva-; i n t r a ceea, d) se fia auctorisata a face apellu cktra populatiune spre a o provoca se concurgă prin subscriptiuni de collecte s i a j u t o r i e generdse la realisarea scopu l u i ; e) se caute dupa u n a mosiidra in una parte a districtului, unde s'ar afla mai multu p a m e n t u de — 80 — classea I., si pre cktu s'ar potea aprdpe de F a g a r a s i u , provediuta si cu superedificate cktu mai corespundiet o r i e ; ceea ce s'ar potea intempla prin negotiatiuni immediate, si prin publicatiuni. 6. Atktu on. presidiu, cktu si on. offîciolatu alu districtului se fia rogate a intende m a n a de ajutoriu generdsa si patriotica acelei commissiuni care ar fi a se esmitte in modulu aratatu mai susu, dra densa ar fi obligata a se p u n e in atengere cu auctoritatile politice districtuali, in ori-ce casu s'ar simţi necessitatea. 7. I n casu candu Gommissiunca ar prevedea in decursulu activitatei s a l e , ck poterile districtului nu voru fi de ajunsu pentru câ se realisedie cele duoe fonduri prevediute la p . 1., se mai fia auctorisata a se adressa cktra locuitorii tierei intregi, dra mai vir tosu cktra populatiunea romana d'in municipiele limi trofe ale Sibiiului, Brasiovului, Albei. 8. Dupace va fi planulu stabilitu in m o d u definitivu, in cktu se se pdta presenta la locurile mai inalte, atunci se se cerce si cu cererea unei subventiuni corespundietdrie d'in fondurile si veniturile pro vinciali ale Transilvaniei, pentru s c o p u l u i n f i e n t i a r e i u n e i s c d l e a g r o n o m i c e in l i m b ' a ro maneasca si p e n t r u p o p u l a t i u n e a romandsca. P e langa acestea opiniuni ale mele a m ondre a remitte onoratului presidiu scolasticu cele trei piese de acte, alaturu totu-unadata si 1 essempl. d'in sta tutele scdlei de agricultura dela B r a s i o v u , destinatu pentru bibliotec'a districtului, si me snbsemnu Brasiovu, 1872. F e b r . 2. cu totu respectulu G. B a r i t i u . Colectiune de diplome d'in diplomatariulu comitelui I o s i f u K e m d n y , privescu mai alesu p e romkni (valachi). care (Continuare.) 1375. App. D. Tr. T. III. 4 Ladislau, v. vaivodu alu Transilvaniei, dâ, testimoniu lu Ladislau dela Tiagu pentru protestulu ce a pusu acesta la elu, d'in causa câ in acelu anu pe la Pasci p o p o r u l u r o m a n e s c u dela Oppidu (locu-de tergu, Orasiu, Vasârhely), mergundu la Cetatea-Idoliloru, de acolo au inaintatu in capu de nopte asupra possessiunei sale numite S a n t u - G o t a r d u , unde stricau du gardulu dela curtea unui sierbitoriu de ai sei, au luatu de acolo patrudieci de oi cu mielusiei cu totu si le-au manatu la ei acasa.*) *) Se pare câ acestu casu 6ra este unulu d'in acelea, unde castelanulu regescu dela Cetatea-Idoliloru venindu in conflictu cu vecinulu aristocratu, a scosu asupra lui pe poporulu d'in oppidu. Loculu de unde au esitu romanii câ essecutori, se numesce in acestu documentu Vasârhely, care semnifica locu-de tergu, op pidu, orasiu. Dara sub nume de Vasârhely se afla in Transil vani'a mai multe locuri si anume: celu dela Murasiu, care e capital'a Secuimei, celu de câtra Moldov'a, totu secuiescu, distinsu prin epitetulu K6zdi, altulu in comit. Clusiului numitu si Gyero', alu patrulea in comit. Solnocu interiore, distinsu prin epit. ro- Nos L a d i s l a u s Vice W a y w o d a T r a n s y l v a n u s . D a m u s pro m e m o r i a , quod in Octavis festi beati Georgii Martyris proxime praeteritis Ladislaus fiiius Desew de Czege ad nostram veniendo praesentiam per m o d u m protestationis nobis significare curavit, quod circa festnm P a s c a e Domini n u n e proxime praeteritum populi Olachales de W â s â r h e l y ad Castrum Balvanyos proficiscentes, ad possessionem suam ZentGrothard noctis sub caligine potentialiter veniendo, saepes curiae unius famulorum suorum nomine J a n k u destruendo, quadraginta oves suas simul cum agnellis earundem more turantium deportări fecissent de predicta Vasârhely egrediendo, et eodem redeundo, su per quo literas nostras protestatorias sibi per nos dări postulavit, q u a s eidem concessimus communi j u s tiţia tradente. Datum in S. Emerico Octavo die ter mini a n n o Domini M C C C L X X V . E x originali Archivi Comitum familiae W a s s . P r i v i l e g i u m L u d o v i c i I. R e g i s p r o V i l l a c h o r u m F e l e k de a n n o 1377. Vala- Suppl. C. D. T . II. p. 192. Ludovicu I. dâ comunei romanesci F e 1 e a c u, situate de asupra Clusiului, privilegiu, prin care scutesce pe romanii (Ol'achos) d'in acea comuna de cincidiecimea oiloru, pe care li-o cerea vaivodulu tierei si essactorii lui. Caus'a pentru care scutesce regele pe acei romani este, pentrucâ ei sustienea securitatea dru mului ce duce la Clusiu, in contra reiloru. Nos Lndovicus Dei Gratia Rex H u n g a r i a e , P o loniae et Dalmatiae e. c. t. D a m u s pro memoria, quod nos profectum Civitatis nostrae Colosvâr,*) ut t e n e m u r , ampliare v o l e n t e s , et accessus ad eandem, tam m e r c a t o r u m , q u a m aliorum h o m i n u m , et etiam recessus tutior sit, et habeatur, eidem Civitati villam Valachorum Felek,**) in Sylva Civitatis praedictae sitam, ubi Viginti Valachi pro custodia positi, et locati e x i s t u n t , una cum quinquagesima ovium nobis ex parte hujusmodi Valachorum provenire debente, duximus applicandam et concedendam q u a p r o p t e r vobis magnifico viro Vajvodae Transylvanierisi, nec non Exactoribus hujusmodi quinquagesimae n u n e , et in futurum constitutis, m a n d a t u m d a m u s firmiter et di stricte, quatenus cum hujusmodi Olachis nihil facere m a n e s c u si alu cincilea in comit. Dobacei, numitu totu rom a n e s c u Totu in acestu comitatu alu Dobacei este si co mun'a numita simplu T i a g u , 6ra Tiagu-mare si Tiagusior'a se afla iu comit, Clusiului. Cetatea-Idoliloru nu mai essiste; este inse in comit. Solnocu interiore, comun'a U n g u r a s i u , care pe ungur, se dice Bâlvânyosvârallya, adecă tradusu ad literam, Subcetatea-idoliloru. Eed. *) Clusiulu pe la a. 1366 anca si in Chrisovele gubernementali se numea totu Clusiu, curatu romanesce, inse incetu cu incetulu se facii Kolos si Kolosvar. Totu asia s'a intemplatu si cu alte mai multe cetati si sate, numele loru cele vechi in adinsu s'au stramutatu in nume streine. Eed. Tr. **) Has literas anni 1377 transumsit et efirmavit TJladislaus II. Eex anno 1493. easque edidit Engel „Geschichte des Ungarischen Eeichs" ia 4. p. 50. 51. — 81 debeatis, neque q u i n q u a g e s i m a m , aut alias solutiones ab iisdem recipere praesummatis, et perraittatis ipsos, prout et viam t u t a m conservant, pacificos p e r m a n e r e et quietos. D a t u m Budae in Crastino festi b. Michaelis Archangeli a n n o domini Millesimo tercentesimo septuagesimo septimo. L u d o v i c i R. M e t a l e s i n t e r O p p i d u m et P o s s e s s i o n e m O t h u m , 1377. Thorda, App. D. Tr. T. III. Ludovicu I. dispune regularea si inpaciuirea unei certe mari si processu care cursese mai multu tempu intre oppidulu T u r d a si intre nobilii d'in comun'a Aitonu. Totu cu acea oca siune se incerca si regularea mai multoru diferentie mari, si in troducerea de reforme. L u d o v i c u s Dei Gratia R. H u n g a r i a e , Poloniae etc. memoriae c o m m e n d a m u s tenore praesentium significantes quibus expedit universis, quod fideles Barones noştri videlicet vener. in Christo P a t e r D o m i nus Demetrius E p i s c o p u s Zagrabiensis aulae nostrae Cancellarius, et Magnificus vir D o m i n u s Nicolaus de Zeech Regni noştri Croatiae B a n u s , q u o r u m fidei et fidelităţi in cunctis n o s t r i s , et Regni noştri negotiis plenarie confidentes, per nbstram Majestatem pro nonullis factis r e f o r m a n d i s , et dirimendis ca'usis I n c o larum nostrorum partis Transilvaniae, nec n o n J u r a nostra R e g a l i a , ac J u r a Ecclesiar. et nobilium, ac j u r a nobilium et Ecclesiarum a j u r i b u s nostris R e g a libus,*) metalifer distinquendum, et sequestrandum, ad easdem partes T r a n s i l v a n a s , m a t u r e deliberando, cum m e r a authoritate nostra Regia transmissi ad rectificandum, et erigendum metas cujusdam particulae terrae, inter Civitatem nostram T h o r d e n s e m ab una, et P o s s i o n e m nobilium de Othun**) parte a b altera litigiosae habitae, p r o u t per eosdem Barones nostros informamur, personaliter accedendo, eamdem t e r r a m reambulasset, per suas veras metas, et antiquas, n o vas etiam ubi necesse fuisset erigendo, et ***) D a t u m in Clusvar feria V-a. prox. ante festum nativitatis Beati J o a n n i s Baptistae ao. Domini 1377. P r a e s e n t e s autem in forma noştri privilegii redigi faciemus, dum nobis fuerint reportatae. D a t u m ut supra. —r1377. A p p . D. T r . T . I I I . Se tiene in Turd'a una noua dieta generale a Transilva niei, la care se aduna nu numai representantii aristocraţiei, ci si alti 6meni d'in tote classile si conditiunile (et alterius cujusvis status et conditionis), era cd comissari regesci vinu in Transil vani'a D i m i t r i e episcopulu dela Z a g r a b i' a (Agramu in Croati'a) si Nicolae, banulu Croaţiei. In acea dieta se pertractâ intre altele si caus'a unoru nobili, carii se făcuseră lotrii (bandiţi = latrones), omorisera si pe unu cnezu d'in conditiunea iobagesca. *) Productio Fiscalitatum in Transilvaniae. **) Ajton. ***) Typis impress. in Kem6ny notit. arch. Cap. alb. p. 141. Originale in Pergameno scriptum habetur in arch. Kolosmonostorien. Transumtum habetur in arch. Fiscali Tran. fasc. 284 Lit.; (ex quo descripsit Cibinii 19 Jan. 828 Ky.) Nos Ladislaus W o y w o d a T r a n s i l v a n u s et Comes de Z o n u k memoriae c o m m e n d a m u s , quod in congregratione nostra generali Universitatis n o b i l i u m , et alterius cujusvis status et conditionis h o m i n u m praedictae partis Transilvanae, una cum Dominis Demetrio Episcopo Z a g r a b i e n s i , et Nicolao de Zeech Regni Croatiae Bano, per Regiam clementiam ad h o c spetialiter destinatis, in quindeuis festi P a s c a e Domini T h o r d a e celebrata, G y e r e w de V â s â r h e l y de medio aliorum personaliter exurgendo proposuit eo m o d o : quod P e t r u s dictus Fachal*) de H u n y a d , P e t r u s filius J o a n n i s Rufi, et P e t r u s dictus F u r c h y n , circa festum beati Georgii martiris, cujus proxima praeterisset rerevolutio a n n u a l i s , ad possessionem suam Bedech vocatam potentialiter auferendo (cum u n u s j o b b a g i o suus Bartha K e n e s i u s ipsos insequendo) duos boves j o b b a g i o n u m suorum in eadem possessione existentium latrocinaliter abducendo, convenisset, eundem j o b b a gionem suum miserabili nece interficiendo, dictos duos boves abegissent. E t idem P e t r u s F a c h a l , alter P e t r u s filius J o a n n i s , nec n o n P e t r u s dictus T u r c h y n publici latrones et malefactores existant, J u d i c i b u s nobilium septem comitatunm, j u r a t i s q u e assessoribus, ac nobilibus diete partis constaret evidenter, petens nos cum instantia, ut eosdem J u d i c e s nobilium, j u r a t o s q u e assessores, qualem de praemissis scirent nobis faterentur veritatem, requisitos haberemus. C u m q u e nos dic tos J u d i c e s nobilium , j u r a t o s q u e assessores super praemissis requisitos habuissemus, iidem ad fidem Deo debitam fidelitatemquae D o m i n o Regi, et sacrae suae Coronae Regiae o b s e r v a n d a m , facto prius vivifîco Cruciş signo nobis praestitum, omnia praemissa, et quaevis singulorum promissorum, per j a m dictos: P e t r u m dictum F a c h a l , et alterum P e t r u m filium J o a n n i s , nec n o n P e t r u m dictum F u r c h y n facta et perfecta, unanimi et concordi testificatione suo m o d o affirmarunt. Iuq u o r u m assertionum testimonium praesentes literas nostras eidem G y e r e w filio G y e r e w duximus concedendas. D a t u m duodecimo die congregationis nostrae praedictae, in loco m e m o r a t o a n n o domini M C C C L X X Septimo. — 1377. — App. D . T r . T . I I I . Regele Ludovicu I. scrie lui Liidislau voda alu Transil vaniei, câ episcopulu Gublinu si capitululu dela Alb'a d'in Tran silvani'a s'au plânsu cu amant, câ in multe comune si possessiuni r o m a n e s c i supuse acelei baserice episcopesci si acelui capitulu, cnezii romanesci cu titlu de c n e z i a t u vendea si în străina la alţii cu dreptu de hereditate pamenturi, livedi si pă duri, de si le avusera si possessera numai pe tempu anumitu, d'in concessiuuea data dela episcopu si dela capitulu; preste acesta acei cnezi vecsau si damnificau pe celilalti iobagi, storevindu dela eli contributiuni noue si neaudite, apoi inca si amerintiau cu multa cutezare, si asia se încercau a. se scapă de sarcinele iobagesci. Deci, adaoge regele, eu nu pociu suferi neci-decumu acestu feliu de escessu alu c n e z i l o r u ; si fiendu-câ de sarcin'a subjectiunei iobajesci neci chiaru aceli c n e z i nu sunt scutiţi, pe c a r i i in a l t e d i s t r i c t e r o m a n e s c i (Districtibus Olachali- *) Ex Mnscpt. Andreae Huszti. 14 —- 82 bus), care sunt a p p e r t i n e n t i e l e f o r ţ a r e t i e l o r u (c e t ă ţ i l o r u) n d s t r e r e g e s c i , 'iam l a s a t u d u p a v e c h i u l u u s u i n c n e z i a t e l e l o r u s i 'iam c o n f i r m a t u in f i i i d e f i i ii l o r u , de aceea iti demandamu tie voivode alu Transilvaniei, si iti committemu seriosu, câ se cauţi totu feliulu de midiuldce, inca si de celea mai aspre, câ se supuni pe toti c ne z i i d'in dîsulu dominiu episcopescu si capitulariu, si pe celilalti toti, d'in alte comune si possessiuni, pentruca nu cumuva resistenti'a cneziloru romanesci se tragă in urm'a sa mai multe davnne si stricatiuni. Spre acestu scopu iti si dâmu tie auctoritate deplina.*) L u d o v i c u s Dei g r a t i a rex H u n g a r i e , P o l o n i e e. c. t. fideli n o s t r o L a d i s l a o W a y w o d e p a r t i u m r e g n i noştri t r a n s y l v a n a r u m salutem et gratiam. G r a v i s s u p e r eo ad a u r e s nostre serenitatis pervenit venerabilis in X t o . patris domini Gublini episcopi t r a n s y l v a n i , et Capituli ecclesiae suae querela, q u o d plerique villarum, p o s s e s s i o n u m Olachalium ecclesie sue episcopalis et dicti capituli sui Kenesii, t e r r a s , prata, et silvas K e nesiatus i p s o r u m titulo, ex concessione ejusdem E p i s copi, et Capituli temporaliter tentas et possessa, aliis p r o lubitu vendere, et in filios h e r e d e s q u e suos c u m g r a v i et manifesto j u r i s terrestralis d a m n o et decurtatione perhennaliter transfundere, ceteros j o b b a g i o n e s novis, inauditisque exactionibus v e x a r e ac damnificare, et his aliisque ausibus suiş temerariis rninas q u o q u e interjiciendo, semeţ a b onere debite terrestralis s u b jectionis fraudulenter, exquisitisque coloribus s u b d u cere conentur, q u u m a u t e m tales d i c t o r u m K e n e s i o r u m excessus tollerari m i n i m e queant, c u m q u e a b onere terrestralis subjectionis n e c ii quidem n n q u a m exempti fuerint Kenezii, q u o s in aliis Districtibus O l a c h a l i b u s , t a m q u a m pertinentiis C a s t r o r u m n o s t r o r u m r e g a l i u m in prehabitis e o r u m K e n e z i a t i b u s relinquere, et in filios filiorum confirmare c o n s v e v i m u s . H i n c fidelităţi vestre h a r u m serie m a n d a m u s , et commitimus serio, ut h a b i t a presentium notitia, U n i v e r s o s K e n e z i o s t a m dicti D o m i n i episcopi, et Capituli sui, q u a m et reliq u a r u m villarum, et possessionum q u o r u m l i b e t , ad p r e m i s s a vitanda, s e r v a n d a m q u e dominis suiş terrest r a l e m s u b j e c t i o n e m , et obedientiam, p r e s t a n d a q u e onera, et servitia a b olim consveta, modis o m n i b u s adhibitis etiam, si necessum foret, arctioribus r e m e diis compellatis et cogatis, ne p r a v a e o r u m renitentie exempla, alia m u l t o q u e majora p o s t se t r a h a n t d a m p n a *) Minunaţii documentu acesta si plinu de invetiaturi mari Asia dam pe tempurile lui Ludovicu I. 1) comunele de prin pregiurulu Albei Iuliei era totu romanesci, ca si in dîlele nostre; 2) regele recundsce in Tra'nsilvani'a inca si alte districte curatu romanesci; 3) in acelea districte cnezii romanesci avea dreptu de hereditate d'in filii in filii; 4) episcopulu catolicu si capitululu seu vediendu câ romanii si cnezii loru neci - decumu nu voiescu a se supune loru in cele religidse, ii denuntia la regele in moduri differite, fâra a proba nimicu in contra loru; 5) re gele fanatisatu de popi, de călugări si episcopi, isi versa tdta mani'a sa in contra romaniloru, tocma in una epocha, pre candu avea mai mare necessitate de bratiale si de fidelitatea loru; 6) acelaşi rege credea, câ insuflandu cneziloru terrdre, cu acesta va înfrânge ori-ce resistentia a poporului. Intocma ca si in dilele ndstre, numai cu rolele cevasi permutate. Astadi sunt terrorisati funcţionarii si clericii cu archiereii loru in frunte, precumu era odenidra terrorisati fruntaşii, aristocraţii poporului. Eed. — et i n c o m m o d a . Alioquin super reprimendis his, p l e n u m vobis p r a e s e n t i u m vigore i m p e r t i m u r auctoritatis nostre vigorem. Secus igitur ne feceritis. D a t u m in D i o s g e w r , tertio die festi corporis X p i . a n n o ejusdem Mill. t r e cent. septuag. Septimo. ( E x originali arch. Capit. alb. transcripsit D o m i n u s F a n c s a l i canon, albensis. E j u s Copia h a b e t u r inter Ms. ejusdem q u o n d a m Canonici in bibliotheca albo Carol. in cista s e p a r a t a asservata.) (Va urma.) Ad. Nr. 77—1872. Contribuiri in favorca fondului de academia. Prin direcţiunea despartiementului alu Fagarasiului (II-lea) s'au tramesu in favdrea fondului de academia urmatdriele acţiuni si resp. obligaţiuni: 1. Dela Ilustr. sa dn. capitanu district. Ladislau Tamasiu un'a acţiune dela banc'a „Transilvani'a" solvită cu 40 fr, 2. Dela dn. vicariu foraneu Ioane Antonelli un'a acţiune dela banc'a „Transilvani'a" solvită cu 40 fr. 3. Dela dn. advocaţii Ioane Eomanu un'a obligaţiune pri vata, prin carea se deobliga a plaţi la fondulu academiei in 3 rate egali anuali, incependu dela an. 1872, 150 fr. 4. Dela dn. adv. Arone Densiusianu un'a obligaţiune, prin carea se deobliga a solvi ori candu se va cere, 100 fr. si pâna la depunerea sumei 5"/ . 5. Dela dn. Teofiiu Francu un'a obligaţiune despre 100 fr. cu terminulu solvirei dupa potentia, si pâna la depunerea sumei, se obliga a plaţi 5 % incependu dela 1. Martiu 1872. 6. Dela dn. perceptoriu Nic. Cipu un'a obligaţiune despre 50 fr. in terminu de 10 ani k 5 fr. pre anu. 7. Dela dn. assessoriu la scaunulu orfanale, Ioane Florea un'a obligaţiune despre 50 fr., solvindi in 5 ani, in fia care anu câte 10 fr. incependu d'in 1872. 8. Dela dn. presiedinte alu scaunului orfanale Ioane Gram'a un'a obligaţiune despre 50 fr. in terminu de 10 ani, pre fiacare anu câte 10 fr., incependu d'in 1872. 9. Dela dn. notariu prim. Danila de Gramoiu un'a obliga ţiune despre 30 fr. in 3 ani dela 1. Iuliu 1873. 10. Dela dn. cancelistu Ioanu Iurcea un'a obligaţiune de spre 20 fr. solvindi in 10 ani. 11. Dela dn. esactoriu district. Nicolau E6tsey un'a obli gaţiune despre 15 fr. solvindi in 3 ani, incependu dela 1. Aprile 1872. 12. Dela dn. notariu in Sînc'a vechia, Iosifu Stoic'a un'a obligaţiune despre 5 fr. solvindi pre totu anulu, câtu va fi in postulu de notariu comunale. 13. Dela dn. archivariu Georgiu Boieriu un'a obligaţiune despre 5 fr. solvindi pâna la finea lui Aprile 1872. 14. Dela dn. v. notariu distr. Petru Popu un'a obligaţiune despre 3 fr. solvindi pre fiacare anu, câtu va fi in oficiu pu blicu. 15. Dela dn. cancelistu Georgiu Pop'a un'a obligaţiune despre 2 fr. solvindi pre fiacare anu, in restempu de 5 ani, in cependu dela 1. Aprile 1872. Sibiiu in 10. Martiu 1872. 0 D e l a secret, asoc. trans, — 83 — Bibliografia. S T E N O G R A F I A ROMANA.*) Tablou contienendu in scurtu tdte regulele si essemplele d'in partea I. Scrisorea deplina seu corespondentiala, câ si unu tablou comparativu aratandu scrisorile stenogra fice in limb'a romana, de Eugeniu Sucevanu. Pretiulu 1 fior. v. a. seu 2 franci 5 0 bani. Pentru p. t. abo naţii la „Stenografulu romanu" gratis. Totu profitulu in favorea unui fondu pentru edarea foiei scientificeinstructive „Stenografulu romanu." Vien'a, 1 8 7 2 . Cu spesele auctoriului. Autografatu de K. Sucevanu. I m primau! la W . Zoller. Se afla de vendiare la auctoriulu, Vien'a, III. Matheusgasse Nr. 9 si in librariele cele mai însemnate. I n v i t a r e de p r e n u m e r a t i u n e la „STENOGRAFULU ROMANU." Organu pentru propagarea artei stenografice, redigeatu de E. Sucevanu. „Stenografulu romanu" va contiene şrticole scientifice despre art'a stenografica, câ si isiori'a si literatur'a stenografiei Ia tote popqrele dela inceputu pâna in dilele de adi. „Stenografulu romanu" va aduce biografii cu p o r tretele stenografiloru renumiţi si critice despre diferitele sisteme. „Stenografulu romanu" va contiene" o revista in ternaţionala, va inscientia lectorii despre tote productiunile si intemplarile interesante, si va da lectoriloru in rubric'a „corespondentieloru" tote lămuririle cerute. „Stenografulu romanu" va fi uniculu organu, ce se va ocupa cu lăţirea artei stenografice intre romani si centrulu stenografiloru romani. Alaturatu cn foi'a se va publica „Cursulu de s t e nografia" intocmitu in lectiuni instructive si pertractatu d in punctu de vedere scientificu. Fia-care numeru va contiene celu pucinu doue cdle, un'a destinata pentru foia, er ceealalta pentru cursu. E l e se voru pote dar legă deosebitu. Fiendu tempulu prea inaintatu, si auctoriulu si r e dactoriutu foiei cam rnorbosu si ocupatu cu studiele sale, „Stenografulu romanu" nu va pote apară de 2 4 ori, ci 1 *) Artea stenografiei la poporale europene luminate se afla in dîlele n6stre atâtu de multu latîta, in câtu aplicarea ei a intratu si in usulu de tote dîlele alu multoru industriari, alu calletoriloru carii voliescu a'si face însemnări d'in câte vedu si patiescu. Cu câtu libertatea omendsca începe a câştiga terrenu mai multu, cu câtu vi6ti'a constitutiouale, publicitatea, usulu li bera de pressa ajunge a fi totu mai multu avuţia comuna a toturora omeuiloru, cu atâtu se simte mai multu alăturea cu neces sitatea altoru scientie si arti, inca si necessitatea artei stenogra fice. D'in acestea cause recomandamu si noi inca si la ocasiunea acesta tenerimei romanesci, câ se se essercitedie si in stenografia. S'a observatu câ pe la unîversitati si academii unii juni facu progresse frumose in specialităţile de scientie ce'si allegu, mai multu numai cu ajutoriulu stenografiei, pentrucâ ei sunt in stare de a rapl si ficsâ pentru sinesi totu ce audu dela professorii loru. Red. numai de 12 ori pe a n u , neputendu-se altumenlrelea garantă apparerea regulata. Dîlele, anume in carii va apărea foi'a regulatu, se voru statori mai tardiu. In decursulu anului curentu se va termină partea I-a, adecă scrisorea deplina, dr in anulu viitoriu partea I l - a scrisorea abreviata sdu practica. Presupunendu participare indestulatdre, se va incepe cu publicarea celu mai tardiu la pasci a. c. In casu c o n trariu banii incursi se voru inapoiâ p. t. abonatiloru cu părere de reu. Abonamentele se primescu numai pe anu intregu cu 3 fior. v. a. seu 8 franci la subsemnat'a redactiune. Culegători de abonamente voru primi că beneficiu la 5 abonamente făcute unu essemplariu gratis. Toti amicii progresului natiunalu sunt deci rugaţi, a se prenumerâ câtu mai curendu, sdu a ne comunică adresele loru, că se le potemu tramite numerulu a n teiu de proba. Vien'a, in lun'a lui Fauru 1872. Redactiunea „Stenograf, rom." III. Matheusgasse Nr. 9. Metod'a de stenografia, ce o oferu aci publicului romanu, este resultatulu unui studiu specialu de siepte ani de dile, este unic'a metoda potrivita geniului limbei ndstre, cu unu cuventu unu sistemu nationalu. Luandu in consideratiune, câ stenografi'a n'are n u mai de scopu a pastrâ pentru eternitate cuventele r o stite ale barbatiloru anteluptatori, desbaterile adunariloru si ale camereloru legelative s. a., ci a deveni si s c r i sorea literatiloru, luptanduse cu pdn'a in mana pentru respandirea ideiloru măreţie si salutarie de libertate, cultura si scientia, si acelora, carii avendu necessitate mai mare de scrisdre si dorescu a nu perde tempu si a-si conserva sănătatea, m'amu incercatu a statori unu sistemu de stenografia, care intr'unesce in modu inain tatu conditiunile neapărate ce se ceru dela unu sistemu potrivitu nu numai pentru usulu stenografului de professiune, ci si pentru usulu fia-caruiu omu cultu. Dupace mi-a succesu a realisâ si a statori sistemulu propusu de stenografia, amu facutu cunoscutu publicului romanu intentiunile mele prin „Apellulu" m e u , publicatu intr'o foia volanta si in câteva foi periodice. Au trecutu tempurile, in carii a fostu stenografi'a prerogativ'a unei caste deosebite, art'a acesta atâtu de folositdre a devenitu in seclulu alu XIX. unu bunu c o munu, si cunoscienti'a ei este o comdra neapretiuibila pentru fia-care. Si ddca totuşi romanii inca nu se potu bucură de cunoscienti'a artei acesteia, nu'i vin'a loru, ci vin'a '.sistemeloru primitive, ce s'au aplicatu in limb'a ndstra. Este pdte prea bine cunoscutu, cumu-câ stenografi versaţi s'au aflatu totudeauna, câ-ci aplicarea artei s t e nografice in pracsa depende in cea mai mare parte n u mai dela capacitatea si inteliginti'a stenografului, dr nu dela sistemu. Popularisarea artei inse depinde dela unu sistemu shnplificatu si natiunalu. Credu câ aru fi de prisosu a vorbi mai multu d e - — 84 — spre avantagiele metodei mele dupa cele dise in „Apelu." Vinu deci, a ine scusa inaintea publicului, câ inca nu mi-a fostu cu potentia a incepe cu „Stenografulu r o manu," fiendu participarea publicului inca prea restrinsa. Neavendu midiuldcele necessarie, a publică sistemulu meu câ carte, amu de gandu a-lu publica intr'o foia perio dica, ce ar fi cu multu mai practicu, cu scopulu, a face cunoscutu publiculu cu sistemulu meu prin epistole in structive, a lati art'a si cunoscienti'a ei in poporu, si a cresce mai cu sema invetiatori si stenografi practici. Amu crediutu si credu inca, câ se voru afla intre romani deocamdată vreo 2 0 0 insi, carii convinşi despre necessitatea si importanţi'» stenografiei, mi-aru veni i n tr'ajutoriu, prenumeranduse la foi'a acesta, acoperinduse astufeliu macara spesele tipariului. Nepotendu inse p r e supune la fraţii mei încredere drba in mine si in tnetod'a mea, m'amu decisu a publica partea I. d'in siste mulu meu in scurtu intr'unu tablou cu scopulu, a face cunoscutu publiculu cu principiele metodei mele de s t e nografia, a deştepta interesu pentru art'a acesta. Dupa cumu se va pote convinge ori si cine, privindu lucrulu mai deaprope, se pote invetia de câtra fia-care omu, ceva mai inteligenta intr'o septemana doue cu usiuratate. Tabloulu acesta va pote" dar servi că manuala p e n tru incepetori, si mai ca sema pentru a c e i , carii voru frecuentâ unu cursu de stenografia. Se pricepe de sine, cumu-câ studiulu mai profundu cere mai multu tempu si unu tractatu mai deplinu si detailatu, cumu se va publică acesta in „Stenografulu romanu." Lăţirea artei acesteia depinde dar numai dela i m bratiosiarea si spriginirea binevoitdre a publicului nostru, si ea va aduce natiunei ndstre fruptele cele mai bune si binecuventate. Auctoriulu. C O R E S P O N D I N T I ' A S L A V A d'in P r a g ' a salutandu aparitiunea „Transactiuniloru literarie si scien tifice" d'in Bucuresci, si r e s u m e n d u cuprinsulu Nr. I. face urmatdriele observatiuni: E c a subiecte seridse, interesanţi si variate. E l e sunt tractate cu scientia, dra stilulu juniloru redactori dela nou'â revista lit. vedesce tdta arddrea generdsa a vrestei loru unit'a cu cunoscientie reali. N u potemu destulu imbarbatâ aceste incercari, ce au de obiectu a smulge j u n i m e a d'in periclele si uritiunea trândăviei si d'a face câ e a se-si intrebuintiedie spre folosu tempulu celu mai pretiosu alu vietiei. I n acestu m o m e n t u a p p a r u in R o m a n i ' a mai multe publicatiuni periodice de feliulu „Transactiuniloru," urmarindu acelaşi scopu si a p r d p e in aceeaşi forma. Aceste sunt „Convorbirile literarie" d'in Iasi. „Fdi'a societăţii pentru instrucţiunea p o porului r o m . " „Revist'a scientifica." „Column'a lui T r a i a n u " si se anuncia câ prossima reaparitiunea „Revistei romane." — P e n t r u ce a imprasciâ astu feliu poterile? T d t e aceste elemente reunite a r con stitui un'a opera mare si durabile. Astu modu se- • parate n'au decktu un'a vieti'a efemera si unu publicu restrinsu." — Acu r e m tetigit! d a r indesiertu, ck- ci emulatiunei si ambitiunei nobile se asociedia si vanitatea. — F i e n d u - c k suntemu la obiectu, nu po temu trece cu vederea câ se nu a m i n t i m u , ck „ C o lumn'a lui T r a i a n u " ce stk sub direcţiunea eruditului dn. B. P . Hasdeu, de candu s'a lapedatu de politica, este un'a fdi'a emineminte literaria si scientifica, ocupanduse de istoria, scientiele economice, dreptu, me dicina, scientie n a t u r a l i , poesia, bibliografia, poesia ' poporana etc., apoi n u publica decktu articlii origi- ;. n a l i , ceea ce va contribui multu spre a se indemnâ junii rom. mai talentaţi a inavuti literatur'a ndstra cu producte alese ale spiritului loru. D'intre articlii pu blicaţi in anulu acestua vomu reproduce ckti-va si in „Feder." câ cetitorii*noştri se pdta apretiuf valdrea fdiei inse-si. U n ' a a m u dori, câ on. direct, alu „Co lumnei lui T r a i a n u " se lase „ O r t h o - n e r o d î e l e " in domeniulu diarieloru umoristice, prin acdst'a s'ar com pleta purificatiunea inceputa atktu de norocosu prin eliminarea politicei, carea numai inveninâ scienti'a. R e c o m e n d a m u cu căldura cetitoriloru noştri „ C o lumn'a lui T r a i a n u " insemnandu, pentru doritorii d'a o avea, si pretiulu de p r e n u m e r a t i u n e , care este de 20 fr. v. a. p r e a n u si se primesce numai p r e anulu intregu. C e e d r e p t u , pretiulu e c a m mare pentru cea mai mare p a r t e a cetitoriloru rom. d'in Ostrungari'a, d a r — p r e c u m u disese pop'a despre icre — platesce banii. Colectantiloru de 10 essemplarie li se dk dreptu p r e m i u : 1. unu a b o n a m e n t u g r a t i s ; 2. intreg'a colectiune a . „Col. lui T r a i a n u " p r e an. 1 8 7 0 — 7 1 ; 3. ckte u n u essemplariu d'in tdte scrierile dlui H a s d e u , si a n u m e : a) Istori'a tolerantiei releg, in R o m . ; b) „ R a s v a n u V o d a , " d r a m a istor.; c) T r e i e v r e i : Sîlocu, Gobsecu si Moise; d) T a l m u d u l u ; e) Industria naţionale. Celu ce cumpera deodată aceste cârti, pretiulu loru este pentru T r a n s i l v a n i a 3 fr. v. a. Feder. Nr. 29.' ! T Y G O D N I K P O L S K I este titlulu noului diurnalu s e p t e m a n a l e , ce va appard dela 1. Aprile a. c. in limb'a polona in P e s t ' a , cu s c o p u , precumu se dice in p r o g r a m a , d'a unf mai strinsu p r e polonii d'in U n g a r i ' a si Transilvani'a, cu patri'a loru m a m a , ai căreia fii densii n'au incetatu a fi. Acesta e uniculu diariu ce a esitu vreodată in Ungari'a si T r a n silvani'a in limb'a polona. Noulu diuariu va fi org a n u curatu natiunale si independente, nu va servi neci partita neci coteria, fia aceea magiara ori polonesa, ci va deschide u n u terrenu neutru pentru discussiunea cestiuniloru sociali si relegiunarie. Pretiulu noului diurnalu este pre anulu intregu 6 tr., p r e / a n u 3 fr., dra p r e '/ de a n u 1 fr. 5 0 cr. ! 2 4 Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu C. Baritiu, secretariulu I. atu asociatiuuei. — Tipografi'a Romcr & Kamner.
Benzer belgeler
Nr.6
tru si mai departe. Ddieu s e i tiena cinstea si sanet a t e a Măriei s a l e ! — H u r r a h ! Eljen, sé traiésca V ' a m povestitu in nrlu t r e c u t u , ce sfarà ; erupse din tòte gâturile in c...
DetaylıMUDURLUGUNE BANAZ
おだ tOま CI・,κ 襄無:職 1ょ ■-67CI(貸 ulぬ r8116m61cぶ ドIr(` 3ddc、 :(1ぶ I Sokakヽ o:ヽ ヽ2rlド ●I:111ヽ 1111:1llittn,Iふ dぶ →轟ぃ て
Detaylı2014-2015 2. Sınıf Listesi
Ç.Ü.DİŞ HEKİMLİĞİ FAKÜLTESİ 2014/2015 EĞİTİM ÖĞRETİM YILI 2.SINIF LİSTESİ S.NO FAKÜLTE NO
Detaylı